.Obiectivele disciplinei
Disciplina urmăreşte familiarizarea studenţilor cu sistemul şi mecanismele în care este implicată opera de artă de la procesul de creare a ei şi până la confruntarea cu publicul receptor. Acest sistem este unul parţial instituţionalizat – reprezentat de muzee, galerii şi alte categorii de actori culturali – iar mecanismul său este unul care vizează, pe de o parte, valorificarea operei ca obiect cultural, iar pe de altă partea valorificarea ei ca bun al pieţei de artă. În procesul de prezentare a operei de artă sunt implicaţi, alături de artistul autor şi opera sa, o serie de personaje-cheie ale promovabilităţii: curatori, galerişti, producători, finanţatori şi colecţionari.
Expunerea operei de artă este o disciplină care îi introduce pe studenţi în culisele sistemului pieţei artistice şi, simultan, în cel al organizării unei expoziţii. A prezenta o operă înseamnă, în primă instanţă, a-i detecta obiectiv intenţionalitatea şi specificul, date care determină în mare măsură modul de expunere şi, în cele din urmă, de promovare al ei – etapă care implică, parţial, zona instituţionalizată a scenei culturale, precum şi tactici exersate de auto-promovare. Istoria artei ne oferă si ea, într-o anumită măsură, date şi învăţăminte legate de procesul de promovare al operei. În cursul secolului XX, însă, acest proces a suferit mutaţii fundamentale ajungând, în cele din urmă, să se configureze în structura relativ stabilă care s-a dovedit a fi în ultimele decenii.